Una dintre cele mai faimoase scrieri hinduse, Bhagavad Gita, este prezentată sub forma unui dialog între Krishna cel iluminat şi marele arcaş şi luptător călit, Arjuna. Dialogul se desfăşoară în ajunul Mahabharata, “marele război” din India care a avut loc acum 5000 de ani.
Războiul a pornit de la o dispută referitoare la cele două ramuri ale familiei regale, Pandava sau Kaurava, şi la dreptul uneia dintre ele de a moşteni regatul, care era aproape de Delhi. Arjuna era de partea familiei Pandava, dar în ajunul bătăliei – pe măsură ce vedea adunându-se tot mai mulţi membri ai familiei, prieteni şi rude de partea oponenţilor – şi-a dat seama că, dacă va intra în război cu ei, îşi va duce “oamenii” la pieire.
Krishna, care era legat de ambele familii regale, a fost vizitiul lui Arjuna şi “îndrumătorul său în viaţă.” Pe măsură ce stă de vorbă cu Arjuna, el îl ajută să vadă, pas cu pas, faptul că ura sa îşi are rădăcinile în identificarea cu modul de gândire, şabloanele şi condiţionările inconştiente.
În şirul de discuţii transcris şi publicat în acest volum, Osho denumeşte Bhagavad Gita “prima scriere psihologică” disponibilă Orientului înainte de apariţia lui Freud, Adler şi Jung. Şi modul în care Krishna abordează problemele lui Arjuna – toate neajunsurile noastre – poate să fie apreciat numai o dată ce am înţeles pe deplin modul în care mintea umană funcţionează.
Aici intervin comentariile lui Osho, care explică modul în care şabloanele şi condiţionările minţii noastre creează durere, suferinţă, dileme, conflict şi război.
Pe măsură ce comentează pe marginea semnificaţiei versurilor din Gita şi răspunde întrebărilor audienţei, Osho dezvăluie modul în care Arjuna se regăseşte în fiecare dintre noi. Curând devine clar că natura umană de la începutul secolului XXI nu este foarte diferită de cea care a luptat în războiul Mahabharata. Dar în aceste pagini, Osho se adresează lumii în miezul unei crize care este cu mult mai complexă şi cu o magnitudine mult mai devastatoare decât era cea din vremurile lui Krishna şi Arjuna. Osho explică viziunea psihologică a lui Krishna şi ne oferă cheia către pacea personală şi cea globală, deoarece ne regăsim la limita autodistrugerii.
