Comentarii la: Povestea celor 1000 de bile

De către: Alex

Alex — Mon, 14 Feb 2011 21:38:47 +0000

Fericirea mea este de o luna la un “post de radio”, fugind de tot ceea ce a fost intre noi, ajungand sa nege tot ceea ce ne-a facut oameni impreuna si un cuplu fericit. Timpul trece, uneori prea repede, alteori prea usor, insa pot sa spun ca in fiecare zi simt exact acea senzatie: inca o bila care s-a dus…

De către: cristian

cristian — Tue, 19 Jan 2010 11:57:24 +0000

Cred ca e extrem de dureros si neplacut o astfel de pierdere. Ai putea incerca sa il ierti ca te-a parasit , sa ii fii recunoscatoare pentru momentele pe care ti le-a oferit de-a lungul vietii, sa regreti pentru el fapul ca nu are aceeasi sansa ca si tine sa fie prezent in aceasta lume cu bucuriile si necazurile ei, ca nu poate vedea lumina soarelui, ca nu se poate bucura de frumusetea florilor, ca nu se poate bucura de rasetul unui copil, ca nu se poate bucura de o zi frumoasa si insorita si de multe alte lucruri placute pe care viata ni le ofera. Cred ca ai putea sa te bucuri si pentru el de toate acestea si sa fii recunoscatoare cu tu ai fost aleasa sa ii transmiti prin gandurile si simturile tale toate bucuriile si frumusetile vietii de care acum numai tu ai parte iar el nu. Cred ca asta l-ar face si pe el mai fericit intrucat sunt convins ca el nu vrea ca tu sa suferi.

De către: Lia

Lia — Sat, 29 Aug 2009 15:00:43 +0000

Mulţumesc Gabriela pentru incurajări. Am încercat timp de 1 an de zile tot ce mi-ai recomandat dar în zadar.Anul acesta in mai a împlinit 1 an de zile de cînd m-a lasat singura. Am luptat cu mine însămi în toate felurile posibiile , tratament, consiliere psihologica, biserică. Am fost o femeie foarte puternica, acum nici nu ma recunosc cum am putut să ajung,cît de slaba sunt pentru că nu ma pot mobiliza. Pur si simplu am ajuns la concluzia ca nu pot trai fara el. Mulţumesc inca odata ca ai rabdare sa ma asculti. Lia